Treceți la conținutul principal

Cultura și băscălia muncii la români

Îl cheamă Frodi. Frodi Benjaminsen. Un nume cu rezonanță de hobbit. Are 37 de ani, este săgetător, joacă la HB Torshavn pe postul de fundaș sau mijlocaș, are 87 de selecții în naționala Insulelor Feroe si este căpitanul ei. Asta în timpul liber, pentru că în viața de zi cu zi este angajat la o firmă de construcții. 
Mâine Frodi va privi la televizor cum echipa pe care o conducea de obicei din teren, va da piept cu naționala României. Nu pentru că ar fi suspendat sau accidentat, pentru că, în aste condiții tot ar fi venit să ofere suport colegilor lui. Lipsește motivat pentru că serviciul e important și nu a fost învoit.
În mod evident, știrea a născut printre conaționalii lui Raț, Sânmărtean și Tănase doar zânbete și miștouri. Era clar că deja aveam 1-0 de dinaintea intonării imnurilor.
În aceeași perioadă, media românească mai publica două știri, aparent fără vreo legătură cu cea de mai sus.
Prima este un raport al unei firme de consultanță, care spune că un muncitor câștigă în țara noastră de aproximativ nouă ori mai puțin decât un manager. Pentru aceleași două poziții, în Germania raportul e de 2,8, în Olanda de 2,9 și în Estonia și Letonia de 4,9. Nu e menționat statul feroez, dar putem bănui că se încadrează în media acelei zone de Europa.
A doua prezintă o nouă propunere legislativă a parlamentului, care dorește să acorde încă 3 zile libere pentru bugetari, de anul viitor. Astfel, ziua lui Brâncuși, ziua Regelui și Înălțarea, ar putea fi motive de sărbătoare pentru angajații de la stat, începând cu 2016.
Privite una câte una, nu par a se lega, însă ele, împreună, ne arată respectul pentru muncă pe care îl au românii, din toate categoriile sociale, față de muncă. Noi, ca și nație, căutăm constant motive de a chiuli, mai mult sau ma puțin legal, de la lucru. Iar managerii decid să răsplătească asta prin salarii tot mai mici față de media europeană. Rezultatul firesc e batjocura și derâderea cu care îi tratăm pe cei serioși.
Până nu vom învăța să respectăm munca, la fel ca și căpitanul naționalei de fotbal a Insulelor Feroe, nu vom reuși mare lucru în viață. 
Și, dacă tot e să avem o zi liberă în plus, putem alege ziua de 14 decembrie, ziua de naștere a amicului Frodi.
#decâtzicnudaucuparul

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Povestea CeasuLui.

Timpul trecea și nimănui nu îi păsa. Nimănui, cu excepția   lui . El număra secundele, minutele, orele și așa treceau zilele, săptămânile, lunile, anii!  Numai asta făcea - număra și le arăta altora trecerea asta. Era tot ce știa să facă! Era tot ce iubea să facă! Era tot ce dorea să facă!   Nu ținea minte să i se fi spus data nașterii, deși el se ocupa exact cu asta - să le zică tuturor celor care uită de zile de naștere, de sărbătoare sau alte evenimente ale zilei. Să tot fi avut 10 ani când urcase în autobuz cu ortacii.  Era vara lui '70. Căldură mare. Amplificată de zece ori în rata plină de mineri. Veneau de la lucru, obosiți, căniți, mândrii.  In cel de-al doilea rând al mașinii care plecase de la Motru, chiar în fața   lui , erau doi bărbați vânjoși. Unul dintre el mușca cu poftă dintr-o pâine, în timp ce celălalt explica de zor: - Nu am de unde! Nu am! Dacă aș avea, nu crezi că ți-aș da? Dar nu am! Nu am și pace! - Mda, răspunse o...

Poveste de la primărie

Următoarea poveste a avut loc într-o primărie rurală. Este irelevant numele localității, pentru că acțiunea poate fi plasată oriunde, la țară, în România. Este în natura prostiei, a ignoranței și a fuduliei să fie universale. Aveam nevoie de o adeverință. O nenorocită de adeverință, de genul celor pe care le eliberam cu zecile, în fiecare zi, la serviciu. Drept urmare, am crezut, în imensa mea naivitate, că nu am decât să mă înființez la un ghișeu de la prmăria la care plătesc taxe, să cer docomentul, să aștept o zi sau două (deh! trebuie că nu doar eu cer adeverințe la primărie, nu?), apoi să merg la data și la ora stabilite pentru a o ridica. Ca să vezi, nu e chiar așa. Adică, până la partea cu înființarea la onor instituție, după docoment! Aveți rădbare să aflați întâmplarea? Hai, că eu am avut răbdare să o trăiesc! Deci, într-o luni mă duc la primăria din sat ca să cer o adeverință cum că pentru terenul cumpărat de la ei s-a plătit impozit. Primesc obișnuita privire de ...

Fățărnicisme

Am tot căutat știrea prin arhive. Recunosc că nu așa temeinic încât să o și găsesc. Oricum, spre fericirea mea, nu am fost singurul care a observat ridicolul, mizeria si nimicnicia din acel gest . Ovidiu Ioanițoaia, cel despre care Călin Mateș  spunea în facultate că e "omul ăsta o să moară în direct, la Procesul Etapei, în timp ce fumează și argumentează un off-side pe care nici arbitrul nu l-a văzut", a remarcat și el situația și a detaliat-o . În esență, pentru cei care nu au răbdare să citească sursele, nea Gigi, din celula lui, om mărinimos find, a decis să plătească tratamentul de recuperarea și cazarea în București pentru cel care a fost jucătorul Stelei timp de 4 ani, Până aici nimic ciudat - patronul își ajută fostul jucător care l-a ajutat, la timpul lui, să adune milioane de prin calificări în Europa, din transferul la Utrecht și l-a pus de câteva ori pe prima pagină a ziarelor. Iar Bichonul, greu încercat de soartă, nu are de ce să refuze cei 10.000 de euro. ...